Astazi, romanii si-au luat ramas bun de la maestrul Gheorghe Dinica. A interpretat zeci de roluri in filme sau piese de teatru, fiind considerat unul dintre cei mai mari actori pe care i-a dat Romania. Iubitor de fotbal, prieten cu nebunii anilor 70-80, asa cum reiese din amintirile lui Cornel Dinu. In “Zambind din iarba”, Procurorul povesteste:

<”Eram in braserie in echipa completa. La alta masa, “marele blond” Fanus Neagu si “piticul” genial Guta Baiesi si ceva actori, nu-i mai tin minte. Amandoi scriau despre fotbal, inaltator ca metafore si ne-au atacat. S-au ridicat de la masa lor zgomotoasa si s-au apropiat de balacareala noastra. Fanus, direct: Va admiram foarte mult, si eu si dl Baiesu, ca jucatori tineri, talentati. Vad ca o aveti si cu spritul, asa ca aveti grija. Contamineaza. De aceea, vrem sa va alintam cu ceva dulciuri de la galantarul de prajituri. Alegeti-va! (…) Ca sa fim draguti pana al capat, am mestecat fondantele si bineinteles ca ne-au sarit ceva plombe, dar de atunci am ramas prieteni si comeseni ori de cate ori se ivea prilejul. Ne si cautam… Asa ca trupa de sueta subtire , cu sprit si bucate era constituita. Si ce jucatori!, au intrat atunci sau mai tarziu in aceasta veritabila “echipa de zgomote” dintre frumosii nebuni ai marelui oras, selectionati din mesele de pranz de la “Berlin”: Dan Spataru, Mitica Furdui, Gigi Dinica, Stefan Banica, maestrul Vasile Vasilache. Aceasta era cam “baza de cadre”, meseni de calitate, cu har la minte si vorba.>

Ramas bun, Maestre!